Vehiculele hibrid combină propulsia cu benzină cu cea electrică
Preţurile crescute la energie şi sfârşitul profeţit al combustibililor fosili determină sectorul de cercetare să caute alternative pentru a menţine rentabilă mobilitatea oamenilor cu automobile şi alte mijloace de transport. Prin vehiculele hibrid s-a făcut un pas important în direcţia utilizării eficiente a resurselor şi totuşi a menţinerii unui mijloc de deplasare mobil şi rapid. Hibrid provine din latinescul hybrida, iar traducerea sa înseamnă încrucişat sau amestecat. În tehnologie şi referitor la vehiculele hibrid înseamnă că două tehnologii diferite urmăresc prin sinergii acelaşi scop. În cazul vehiculelor hibrid este vorba despre deplasare.
Vehicule hibrid în apă
Sistemele hibride de propulsie există deja de foarte mult timp, de exemplu în marina militară. Submarinele din al doilea război mondial se deplasau la suprafaţă cu motoare Diesel. În timpul croazierei, motorul Diesel al navei asigura pe lângă propulsie şi încărcarea acumulatorilor instalaţi pe navă, care apoi în imersiune serveau la rândul lor drept sursă de energie pentru electromotoarele ce asigurau deplasarea submarinului. Acest sistem de propulsie se regăseşte şi astăzi în flotele de submarine ale puterilor non-nucleare, acestea utilizând mai nou în locul convenţionalelor motoare Diesel şi tehnologia pe bază de celule de combustie.
Istoria vehiculelor hibrid
Utilizarea acestui sistem de propulsie ambivalent este totuşi în esenţă mai veche. Ferdinand Porsche
dezvoltase deja la începutul secolului 20 primul vehicul hibrid, care a devenit foarte apreciat cu ocazia expoziţiei mondiale din 1900 de la Paris. Electromotorul vehiculului hibrid permitea cu cei 5 CP ai săi o viteză respectabilă de 50 km/h şi prezenta o autonomie de 50 de kilometri. Motorul pe benzină cu 16 CP, care pe lângă sistemul de acţionare propulsa şi un generator pentru încărcarea bateriilor, era utilizat atunci când resursele electrice se consumau. Această „primă” propulsie hibrid era utilizată în special de autobuzele pentru transportul pe distanţe scurte. Din păcate, vehiculele hibrid de la acea vreme nu s-au putut impune cu adevărat, fiind scoase de pe piaţă de tradiţionalele vehicule cu motor Otto. Ideea de vehicul hibrid a fost reluată abia în 1969 de General Motors pentru construcţia unui Opel
B Kadett şi inclusă în cercetare.
Reînvierea automobilelor hibrid în anii '80 şi '90
Şi producătorul nipon Mazda
dezvolta în 1973 un prototip hibrid propulsat de un motor electric şi unul rotativ. În Germania a durat până în 1986 ca şi Audi
să-şi prezinte primul vehicul hibrid având la bază un Audi 100 Avant. Până în 1998, cei din Ingoldstadt şi-au dezvoltat în continuare Audi-ul hibrid, sporind constant autonomia motorului electric care oferea o putere de 21 de kilowaţi. În 1997, japonezii de la Toyota
au creat un vehicul hibrid care se construieşte şi se vinde sub acelaşi nume şi în prezent –Toyota Prius. Acesta adăpostea un motor pe benzină de 53 KW şi un motor electric de 33 KW, cu care s-au obţinut rezultate uimitoare în ceea ce priveşte profitabilitatea acestuia. Acest vehicul japonez se mulţumea în formula Euromix cu aproape 4,3 litri de benzină – ceea ce la vremea respectivă însemna o adevărată inovaţie. Toyota dezvoltă şi astăzi tehnica vehiculelor hibrid şi creşte în cazul Prius cifra vânzărilor. Tehnica utilizată este încă cea veche. Pe drumurile publice, vehiculul hibrid se deplasează şi astăzi cu electromotor şi atunci când sunt solicitate viteze mai mari sau acumulatorii s-au încărcat, motorul cu ardere îşi preia sarcina. Acest lucru este posibil printr-un management ingenios al motorului şi prin utilizarea celei mai moderne tehnici de control.
La mobile.ro găsiţi anunţuri pentru vehicule hibrid noi şi second-hand din Germania şi România.
Introduceţi gratuit un anunţ de vânzare a vehiculului dvs. hibrid second-hand la mobile.ro.